Descriere:

Invenţia se referă la un material fosfoteluric folosit ca absorber de radiaaţie 10,6 μm pentru laserul cu dioxid de carbon CO2 datorită stabilităţii chimice, mecanice şi termice superioare sticlelor silicatice utilizate în prezent şi la un procedeu de obţinere a acestuia. Materialul fosfoteluric conform invenţiei are următoarea compoziţie 20% TeO2 + 40% ZnO2 + 40% P2O5 şi o densitate superioară sticlelor silicatice de 3,33 g/cm3 comparativ cu 2,47 g/cm3 în cazul filtrelor Schott NG 1 neutre, prezintă coeficient de adsorbţie de 48...50 cm-1 la lungimea de undă de 10,6 μm (945 cm-1), faţă de filtrele Schott NG 1 neutre care au un coeficient de 10...20 cm-1, materialul fosfoteluric prezentând o difuzivitate termică mai mare de 0,44 W*m-1*K-1 la 27°C şi de 0,7 W* m-1*K-1 la 450°C, comparativ cu difuzivitatea termică de 0,28 W*m-1*K-1 ai filtrelor Schott NG 1, prezintă o căldură specifică de 0,455 J*g-1*K-1 la 27°C şi de 0,78 J*g-1*K-1 la 450°C comparativ cu 0,7J*g-1*K-1 în cazul filtrelor Schott NG 1 şi are un timp scurt de transfer de căldură cuprins între 0,59 μs la temperaturi peste 500...550°C şi de 0,64 μs la temperatura de 27°C. Procedeul de obţinere conform invenţiei foloseşte metoda suprarăcirii topiturii, folosind oxizi de metale cu puritate >99%, acestea fiind cântărite şi introduse într-un creuzet de alumină mai întâi P2O5, TeO2 şi la final ZnO2, astfel încât evaporarea P2O5 la 1200°C să fie minimă, creuzetul se acoperă cu un capac tot de alumină şi se tratează termic cu o viteză de încălzire de 6°C/min. până la 400°C unde este punctul de tranziţie spre starea amorfă şi cu 3°C/min. până la 1200°C unde se menţine timp de 30 min., după care topitura este turnată într-un creuzet cilindric de grafit încălzit în prealabil la 550...600°C, urmată de răcire naturală până la temperatura camerei şi tăierea probei în discuri cu diametrul de 12 mm şi grosimi cuprinse între 0,85...1 mm.