Descriere:

Invenţia se referă la un procedeu de stopare a infiltraţiilor la clădirile existente, procedeu care se aplică în special clădirilor care au un grad ridicat de igrasie, cum ar fi bisericile. Procedeul cuprinde următoarele etape: se realizează, cu asigurarea planeităţii, un şanţ (s) în dreptul zidurilor ce urmează a fi hidroizolate; se trasează, pe zid, la o înălţime (h) de aproximativ 20 cm faţă de cota terenului natural, o linie de ghidaj (t); se execută un canal (c) cu o înălţime de circa 5...10 cm, prin tăierea zidului pe toată grosimea (g), pe tronsoane având o lungime de circa 150 cm; se îndepărtează elementele de zidărie degradate şi se curăţă canalul (c) creat; se aplică, la partea inferioară a canalului (c), un strat de material hidroizolant (1); se introduc un cofraj opritor (o), pe toată grosimea (g) zidului, şi nişte cofraje laterale (I), pe cele două feţe ale zidului, interioară şi exterioară, lăsându-se totodată o fantă (f) pentru alimentare; se aplică un strat de beton (2) în canalul (c) creat; se execută decofrarea după întărirea betonului; se continuă tăierea zidului pe următorul tronson de circa 150 cm, urmat de aceleaşi operaţii până la hidroizolarea zidului pe toată lungimea sa; se realizează drenajul fundaţiei prin fixarea, în şanţul (s) format, a unui tub de drenaj (3) pe un strat de nisip (4) având o grosime de 6 cm şi, ulterior, astuparea şanţului (s) cu un strat de piatră de râu (5).