Description:

Invenţia se referă la un nou oţel de tip maraging, cu rezistenţă mărită la cald, care se obţine prin mutarea proprietăţilor fizice ale acestui oţel din zona temperaturilor obişnuite, de 20...300°C, în zona temperaturilor ridicate, de peste 700°C, şi la o metodă de tratament termic al acestuia. Oţelul de tip maraging, conform invenţiei, este caracterizat prin aceea că are un conţinut de maximum 0,06% C, 0,05...1,2% Si, 0,3...2% Mn, 0,5...1,5% Ti, 0,5...2,5% Nb, mai puţin de 0,007% S, 10...14% Ni, 3...6% Mo, 8...12% Co, 0,5...2,5% Al, nu mai mult de 0,5% Zr, 0,004...0,01% N, nu mai mult de 0,004% O2, restul Fe; compoziţia oţelului se echilibrează astfel încât oţelul să conţină şi compusul intermetalic Ti3Si3, iar tratamentul termic, diferit de cel clasic, se va face prin punere în soluţie la 950...980°C, cu îmbătrânire la 650...680°C, rezultând o rezistenţă la temperatura de 550°C de minimum 1600 N/mm2.